EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual


Expoziții

„Imaginea femeii în afişul sovietic”

August - Noiembrie 2020

 
Primele afişe sovietice au fost cele din anul 1917, din timpul loviturii de stat bolşevice din Rusia, servind ca mijloc de comunicare în masă, folosit la maximum, în scopul argumentării dictaturii bolşevice. Puterea sovietică a văzut în afiş un instrument eficient pentru mobilizarea maselor care nu ştiau să scrie şi să citească. Astăzi, privind aceste afişe, este uşor să ne imaginăm că producţia de afişe în Uniunea Sovietică era extrem de intensă. Au fost create sute de titluri de afişe şi imprimate în zeci sau chiar sute de mii de exemplare, etalate peste tot: în mediul urban, rural, în fabrici şi uzine, în colhozuri, şcoli, spitale etc. Procesul de creare a afişelor era unul foarte complicat şi includea efortul unui număr mare de pictori, scriitori, poeţi, jurnalişti.

Expoziţia „Imaginea femeii în afişul sovietic" este rezultatul cercetării şi valorificării colecţiei de afişe sovietice (circa 3000 de unităţi) din Patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Constituită din donaţii şi achiziţii pe parcursul mai multor decenii ale secolului XX, colecţia reprezintă femeia implicată în diverse activităţi de construire a societăţii sovietice. Cronologic, expoziţia include perioada anilor 1920-1985. Cel mai vechi afiş datează din anul 1920 şi reflectă, sugestiv, statutul femeii după revoluţia bolşevică din 1917. Prin intermediul celor 50 de afişe expuse, propunem publicului vizitator o privire de ansamblu asupra imaginii femeii în afişul sovietic. Aceste piese - cu valoare documentară, istorică şi artistică - au fost şi un mijloc eficient de propagandă, fiind o mărturie a trecutului şi reflectând o scurtă trecere în revistă a proceselor şi evenimentelor care au avut loc în societatea sovietică.

Variat prin mesaj, format şi design, divers din punct de vedere tematic, afișul din expoziţie a fost structurat în câteva compartimente: femeia după revoluţia bolşevică din 1917, egalată în drepturi cu bărbaţii, rolul femeii în procesul de colectivizare, femeia pe front şi în spatele frontului, contribuţia femeii în restabilirea economiei naţionale (la strung, în mină, pe tractor), femeia-mamă, femeia în diverse profesii, femeia în lupta pentru pace, femeia şi sportul etc. Important prin mesaj şi valoros prin design este afişul cu imaginea femeii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, exploatat la maximum în timpul mobilizărilor pe front, la recrutarea civililor şi angajarea lor în industria de război. Expresiv, colorat într-un stil strident este afişul cu imaginea femeii implicată în muncile agricole, folosit intens pentru amplificarea mesajului. Un rol aparte îl au afişele cu chipul femeii-mamă, cu texte concise şi imagini sugestive, reprezentând portretul femeii noi care, de cele mai multe ori, este îndemnată să renunţe la gospodărie şi să participe la munci şi activităţi sociale. Sunt uşor de contemplat şi afişele cu imaginea femeii în restabilirea economiei naţionale, în practicarea sportului etc. La crearea acestui gen de afişe şi-au adus contribuţia renumiţi pictori din URSS, inclusiv din RSSM: N. Koreţki, A. Bubnov, N. Vatolina, I. Bogdesco, G. Dimitriu, O. Cojocaru, I. Taburţă ş.a

Expoziţia demonstrează, o dată în plus, că afişul sovietic, din punct de vedere al impactului, a fost unul din cele mai eficiente instrumente de propagandă a ideologiei şi politicii de stat.

Curator: Vera Stăvilă.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC